logo depozitul de naturiste
×

Cancer de ficat

Cancerul de ficat poate fi primar (cu origine in ficat) sau secundar (metastaze provenind de la alt cancer). 
1 Cancerul primitiv al ficatului ramane rar in Europa si in America, fiind frecvent in Africa si in Asia. Spre deosebire de Europa, unde ciroza alcoolica ramane cauza principala a acestui tip de tumora, in tarile tropicale, hepatocarcinomul este legat adesea de virusul hepatitelor B si C, uneori de poluarea alimentelor, in special cu aflatoxina (toxina fungica). Colangiocarcinomul, mult mai rar, este intalnit in Asia de Sud- Est, unde este incriminat rolul unor parazitoze. Angiosarcomul, cea mai rara dintre tumorile primitive ale ficatului, este legat uneori de intoxicatiile cronice (clorura de vinil, arsenic). 
2 Cancerul secundar al ficatului este cel mai frecvent dintre cancerele ficatului in tarile temperate. El poate aparea in cursul oricarui alt cancer. Totusi, este mai frecvent in cancerele aparatului digestiv (colon, stomac, pancreas, cai biliare) si in cancerele ginecologice (uter, ovare, sani). 
Diagnosticul cancerului de ficat se pune pe baza ecografiei, scanografiei si a biopsiei indispensabila pentru a confirma atingerea hepatica.
Dintre tumorile necanceroase de la nivelul ficatului enumeram hemangiomul, adenomul hepatic si hiperplazia nodulara focala. 

  • - 20 %
  • - 20 %
  • - 20 %
  • Olimpiq Jubileum SXC 250% 240/240 cps

    TRANSPORT GRATUIT
    1609 lei 1287 lei
    Reducere 20 %
  • - 20 %
  • Olimpiq Jubileum SXC 250 120/120

    TRANSPORT GRATUIT
    869 lei 695 lei
    Reducere 20 %
  • - 20 %
  • Zeolit Spectrum 200 capsule

    198 lei 158 lei
    Reducere 20 %

    Cancer de Ficat

    Cancerul de ficat (hepatic) este din ce in ce mai frecvent (peste 21.000 de cazuri noi in SUA in 2008), iar Romania este una dintre tarile cel mai afectate. 
    Cancerul de ficat este intalnit mai des la barbati, care sunt de doua ori mai afectati decat femeile. Hepatocarcinomul sau cancerul hepatocelular este cea mai raspandita dintre tumorile hepatice. El apare in 20% din cazuri pe un ficat sanatos, mai frecvent pe un ficat atins de boala hepatica preexistenta (ciroza, hepatita cronica). 
    Cancerul de ficat poate fi primar (cu origine in ficat) sau secundar (metastaze provenind de la alt cancer). 
    1 Cancerul primitiv al ficatului ramane rar in Europa si in America, fiind frecvent in Africa si in Asia. Spre deosebire de Europa, unde ciroza alcoolica ramane cauza principala a acestui tip de tumora, in tarile tropicale, hepatocarcinomul este legat adesea de virusul hepatitelor B si C, uneori de poluarea alimentelor, in special cu aflatoxina (toxina fungica). Colangiocarcinomul, mult mai rar, este intalnit in Asia de Sud- Est, unde este incriminat rolul unor parazitoze. Angiosarcomul, cea mai rara dintre tumorile primitive ale ficatului, este legat uneori de intoxicatiile cronice (clorura de vinil, arsenic). 
    2 Cancerul secundar al ficatului este cel mai frecvent dintre cancerele ficatului in tarile temperate. El poate aparea in cursul oricarui alt cancer. Totusi, este mai frecvent in cancerele aparatului digestiv (colon, stomac, pancreas, cai biliare) si in cancerele ginecologice (uter, ovare, sani). 
    Diagnosticul cancerului de ficat se pune pe baza ecografiei, scanografiei si a biopsiei indispensabila pentru a confirma atingerea hepatica.

    Tratamentul, daca este posibil, este cel chirurgical (ablatia tumorii). In formele difuze se utilizeaza chimioterapia generala sau locala (injectarea produsului intr-un cateter introdus in artera hepatica). Ca si restul cancerelor digestive, frecventa este in crestere, reprezentand la aceasta ora a treia cauza de mortalitate prin cancer din lume si prima cauza de mortalitate la pacientii cirotici. Multe cazuri de cancer de ficat sunt metastatice, tumora din organul de origine fiind considerat cancerul primar. Tipurile de cancer de ficat sunt carcinomul hepatocelular, care este forma de cancer de ficat intalnita in special la adulti (circa 75% din cazurile de cancer primar), in special cei cu ciroza hepatica, colangiocarcinomul - 10-20% din cazuri, cu origine in caile biliare (mai e numit si cancer de cai biliare), angiosarcomul, hemangiosarcomul ( forme rare de cancer cu origine in vasele de singe din ficat si crestere rapida) si hepatoblastomul, care apare foarte rar la copiii sub 4 ani, cu o rata de  supravietuire de peste 90% in stadii incipiente.

    Dintre tumorile necanceroase de la nivelul ficatului enumeram hemangiomul, adenomul hepatic si hiperplazia nodulara focala. Hepatita este o alta afectiune grava care poate fi o cauza de producere a cancerului hepatic. S-a constatat ca pacientii infectati cu virus hepatic B au un risc crescut de 1.000 de ori de a face cancer. De asemenea, peste 30% dintre carcinoamele hepatice apar pe fondul infectiei cu virus hepatic C.

    Factori de risc:
    Cea mai fecventa cauza care favorizeaza aparitia cancerului hepatic este ciroza hepatica, aproximativ 80% dintre pacientii diagnosticati cu carcinom hepatocelular avand si ciroza. Majoritatea cancerelor hepatice apar la ciroza, atat cu virus B cat si cu virus C si chiar pe ciroza alcoolica. Asocierea virusilor sau a alcoolului cu virusii maresc riscul de a face cancer hepatic. Chiar hepatita cronica cu virus C si B are risc de cancerizare, chiar daca nu a ajuns in stadiul de ciroza.

    Cancerul hepatic pe fond de ciroza este greu de diagnosticat. Pledeaza pentru acest diagnostic evolutia grava si ireductibila a cirozei, icterul care se accentueaza progresiv, durerile intense in hipocondrul drept, ascita hemoragica, revarsatul pleural hemoragie si leucocitoza nejustificata. Anatomo patologic este un hepatom. Forma febrila este rar intalnita, greu de diagnosticat in absenta hepatomegaliei. Orice febra prelungita, fara cauza precizata obliga medicul sa se gandeasca si la un cancer visceral de obicei hepatic. Exista si o forma cu hepatomegalie discreta. Hepatita virala B este o infectia cronica ce conduce la aparitia cirozei, existand riscul de cancer de aproximativ 1000 de ori. Se pare ca hepatita poate sa duca la aparitia cirozei si cancerului din cauza modificarilor permanente si inflamatiei constante pe care o promoveaza in parenchimul hepatic, precum si din cauza integrarii genomului viral in AND-ul celulei hepatice (hepatocit) gazda.  Un alt factor de risc este si hepatita virala C. In ultimii ani, hepatita virala C a devenit cea mai frecventa cauza de aparitie a carcinomului (depasind hepatita B). In Statele Unite, de exemplu, peste 30% dintre carcinoamele hepatice au aparut pe fondul infectiei cu virus hepatic C. In general, din totalitatea pacientilor cu hepatita cronica C, 30% dezvolta anual ciroza, iar din acest grup 2% evolueaza spre carcinom hepatocelular. Cancerul hepatic apare dupa aproximativ 30 de ani de evolutie. Riscul este mai mare daca exista si coinfectie cu virus B.

    Studiile recente au evidentiat insa faptul ca tratamentul cu antivirale al hepatitei cronice C poate reduce semnificativ riscul de evolutie catre cancer. Un alt factor favorizant este hemocromatoza (exces de fier ce se acumuleaza in ficat). Aceasta este o alta boala hepatica cu risc de malignizare.  Un risc mare il au aflatoxinele, toxine produse de ciupercile de pe alimentele prost conservate si care duc la cancer hepatic pe ficat normal. Din fericire, acestea sunt mai frecvente in Africa si Asia sud-estica, unde conditiile de depozitare a alimentelor in asociere cu clima calda si umeda favorizeaza aparitia ciupercilor. Astfel, pacientii care trebuie sa se controleze pentru prevenirea aparitiei cancerului hepatic sunt cei cu ciroza virala sau alcoolica precum si cei cu hemocromatoza (boala genetica), prin dozarea AFP (alfafetoproteinei) si efectuarea ecografiei abdominale la 6 luni. contraceptivele orale sunt si ele puse pe seama producerii cancerului hepatic. 
    Alte substante chimice care produc aceasta boala si considerate toxice pentru ficat sunt, in principal: arsenicul, pesticidele, ierbicidele, clorura de vinil, tutunul si produsii de ardere din tigarete (mai ales daca pacientul este si alcoolic). Carenta de proteine in alimentatie, lipsa vitaminelor (in special cele care fac parte din grupa B-urilor), lipsa substantelor antioxidante si consumul toxinelor alimentare pot fi si ele factori favorizanti pentru aparitia bolii.

    Simptome:
    Cancerul hepatic este o afectiune care evolueaza la inceput fara simptome, astfel incat de multe ori bolnavul nu stie de existenta acestei afectiuni. Primele semne clinice vor evolua la un moment dat prin aparitia, in partea dreapta a abdomenului, sub limita inferioara a coastelor, a unei mase dure proeminente si dureroase la palpare. La pacientii cirotici, agravarea bolii este manifestata prin febra inexplicabila, ascita care nu raspunde la tratamentul diuretic, icter de cauze necunoscute. 
    Ulterior in evolutia bolii apar febra, oboseala extrema, pruritul exacerbat (mancarimi de piele) prin icter (o coloratie galbena a pielii, a sclerei si a altor tesuturi, datorita excesului de bilirubina circulanta), pierderea poftei de mancare, scaderea in greutate masiva ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala), edeme gambiere (umflarea picioarelor). De asemenea, la consultul clinic medicul poate observa marirea in volum a ficatului si a splinei. Chiar daca simptomatologia poate avea o varietate foarte mare de cauze, este important ca acestea sa fie analizate sistematic, iar diagnosticul sa fie pus cu certitudine de un specialist. Detectarea rapida a unui posibil cancer, in stadii incipiente, poate influenta semnificativ prognosticul si poate asigura o supravietuire mai lunga pacientului.

    Biologic exista: o colestaza anicterica, sindrom inflamator, cresterea alfa-fetoproteinei (60% din cazuri)
    Diagnostic morfopatologic: radiografia abdominala, ecografia si scanerul, arteriografia, punctia biopsie
    Tratament: simpatomatic: radioterapie antalgica si curativ: hepatoctomie largita si chimioterapie